Efecte specifice ale diferitelor droguri

Substanțele sedative sau depresive sunt substanțe care scad activitatea sistemului nervos central, produc efecte inhibitoare, de potolire, de calmare.

Cel mai des folosit drog din această categorie este alcoolul. În cantități mici, alcoolul crește energia individului, îl face să se simtă plin de viață și să se fie mai sociabil. De îndată ce doza de alcool consumată se mărește, apare o stare de somnolență și o funcționare mai redusă în plan senzorial și motor.

Opiaceele sau substanțele narcotice diminuează sensibilitatea fizică și capacitatea de a răspunde la stimuli, prin inhibarea sistemului nervos central.

Cel mai utilizat opiaceu este heroina care poate fi fumată, injectată sau inhalată. La început, produce o stare de bine, consumatorul simte o sporire, o consolidare sau o gratificare a forțelor proprii, nu mai are conștiința foamei, a durerii sau a dorinței sexuale (Atkinson et al., 2002). Schimbările produse în conștiință nu sunt foarte uimitoare: nu apar experiențe vizuale nemaipomenite sau senzații de plutire. Are loc o schimbare a dispoziției psihice, apare o stare de euforie și anxietate redusă.

Stimulantele „contribuie la mărirea arousal-ului” (Zlate, 2007), produce efecte psihologice imediate.

Cele mai răspândite substanțe stimulatoare sunt amfetaminele. Efectele imediate ale acestor substanțe constă în sporirea vigilenței, atenuarea senzației de oboseală și monotonie. Capacitatea acestora de  a altera dispoziția psihică și de a crește încrederea în sine sunt principalele motive pentru care amfetaminele sunt consumate. Oamenii le mai consumă și pentru a rămâne treji sau pentru a scădea în greutate.

O altă substanță stimulatoare foarte răspândită este cocaina. Aceasta acționeaza în trei etape: la început, subiectul simte o stare euforică, este activ; urmează o stare de apatie în cursul căreia apar tulburări de respirație, de circulație și chiar tulburări nervoase; criza se termină cu o stare de somnolență (Zlate, 2007)

Halucinogenele sau substanțele psihedelice produc modificări spectaculoase și profunde în funcționarea mintală a individului, putând chiar induce tulburări asemănătoare unor boli psihice, cum ar fi schizofrenia. Halucinogenele operează transformări în percepția mediilor interne și externe ale individului. Percepția timpului este atât de alterată încât minutele par a fi ore. Pot apărea de asemenea halucinații vizuale, auditive și tactile; consumatorul are o capacitate redusă în a face distincția dintre propria persoană și mediul înconjurător.

LSD-ul este un drog foarte puternic care produce halucinații chiar și în doze foarte mici. Unii consumatori au halucinații foarte vii sub formă de culori și sunete în timp ce alții au experiențe mistice sau semireligioase. Ceea ce este înfricoșător la consumul de LSD este pierderea simțului realității. Această alterare la nivelul conștiinței poate duce la comportamente dezorientate și iraționale și, ocazional, la o stare de panică în care victima simte că nu poate controla ceea ce gândește sau ceea ce face corpul său. (Atkinson et al., 2002)

Substanțele de tip cannabis produc cele mai profunde modificări ale stărilor de conștiință. Marijuana (frunzele uscate sau florile) reprezintă forma cel mai des folosită în SUA, în timp ce rășina solidificată a plantei, denumita hașiș (hash), este folosită în Orientul Mijlociu. Ingredientul activ din ambele este THC-ul (tetrahidrocanabinol). În doze mici produce o stare de plutire, în doze mari produce reacții severe și de lungă durată, asemănătoare celor provocate de substanțele halucinogene.  16% din consumatorii frecvenți raportează stări de anxietate, groază și confuzie, o treime raportează că au avut, ocazional, simptome de panică acută, halucinații și distorsiuni neplăcute ale imaginii corporale (Halikas, Goodwin și Guze, 1971; Negrete și Kwan, 1972 apud Atkinson et al., 2002)

Hașișul produce stări euforice, expresive, exaltări ale simțului umorului, spiritului și sensibilității, alterarea percepției timpului și spațiului. Dozele mari duc la crize de personalitate. Dozele mici, de folosință îndelungată, antrenează stări de apatie, lene, îmbătrînire prematură, diminuarea rezistenței sistemului imunitar, creșterea iritabilității și instabilității pshice.