Ia o pauză!

Sursă foto 

Munca este importantă. Concentrarea este importantă. Focalizarea pe obiectivele personale și depunerea eforturilor necesare pentru a le atinge sunt importante. Cu toate astea, orice ne-am propune să facem, pentru a putea reuși, pauzele sunt deosebit de importante.

Creierul tău trebuie să se relaxeze pentru a putea lucra la capacitate maximă. Dacă tot ce faci este să muncești, să înveți, să te menții concentrat, randamentul tău o să scadă. Pauzele sunt vitale pentru sănătatea ta și pentru abilitatea de a-ți face treaba cum trebuie. Creierul tău este asemeni unui mușchi: va obosi dacă muncește timp îndelungat fără oprire.

Astfel, astăzi am reunit 50 de moduri simple prin care poți lua o pauză de la activitatea ta:

Sursă foto

• Ascultă muzică
• Fă o baie
• Privește norii
• Scrie o scrisoare cuiva
• Fă o plimbare
• Meditează
• Citește poezii
• Plimbă-te cu bicicleta
• Cumpără un buchet de flori
• Bea o cafea
• Privește un obiect normal "cu alți ochi"-pune-ți imaginația la lucru
• Sună un prieten cu care nu ai mai vorbit de ceva timp
• Fă o faptă bună-a-i ajuta pe alții ne face să ne simțim mai bine la rândul nostru
• Uită-te la ceva amuzant
• Urcă-te într-un copac
• Colorează
• Fă câteva exerciții fizice ușoare
• Pictează
• Scrie o poezie
• Pune melodia preferată și dansează
• Mulțumește-i cuiva 
• Aprinde o lumânare aromatică
• Învață ceva nou
• Practică respirația abdominală
• Scrie într-un jurnal
• Trage un pui de somn
• Observă-ți corpul
• Ieși la alergat
• Petrece timp în natură
• Mergi la un târg
• Zboară un zmeu
• Respiră adânc
• Mișcă-te de două ori mai încet-dă-i corpului tău șansa să se relaxeze
• Privește stelele
• Citește ceva amuzant
• Explorează orașul
• Odihnește-ți picioarele pe un perete
• Stai pe marginea unei ape
• Dă drumul unui balon
• Mănâncă-ți prânzul în liniște
• Creează muzică
• Iartă pe cineva
• Mergi într-un parc
• Caută un parful frumos
• Ascultă o înregistrare de relaxare ghidată
• Mergi la o galerie de artă
• Joacă-te cu un animal
• Condu undeva nou
• Închide toate electronicele
• Citește o carte

Toate acestea sunt enumerate într-o ordine aleatorie, ele pot sau nu să ți se potrivească. Unele pot fi soluția perfectă pentru când într-o zi aglomerată, vrei să iei un moment de pauză. Sau poate tu ai alte modalități mai potrivite, care să se plieze mai bine pe felul tău de a fi și pe nevoile tale. Important este să nu uiți să îți acorzi timp ție, să îți acorzi momente de respiro în care să te relaxezi și să te reîncarci.

Dicționarul de psihologie-Act ratat

Actul ratat reprezintă un act inadaptat care servește la realizarea unei dorințe inconștiente.
Freud includea actul ratat în categoria eșecurilor controlului conștient, alături de vis și de lapsus.
Câteva exemple de acte ratate pot fi: pierderea cheilor, uitarea datei unei întâlniri, eșecul la un examen.

Lucruri pe care să începi să le faci pentru tine

 Încearcă să aplici principiile următoare și să observi ce efecte apar în viața ta. 

 1. Petrece timp cu oamenii potriviți. 

 2. Înfruntă-ți problemele cu curaj. 

 3. Fii sincer cu tine în legătură cu tot. 

 4. Fă din fericirea ta o prioritate. 

 5. Fii tu însuți, sincer și mândru. 

 6. Trăiește în prezent. 

 7. Apreciază lecțiile pe care le înveți din greșeli. 

 8. Fii mai politicos cu tine însuți. 

 9. Apreciază lucrurile pe care le ai deja. 

 10. Creează-ți propria fericire. 

 11. Dă viselor și ideilor tale o șansă. 

 12. Crede că ești pregătit pentru următorul pas. 

 13. Intră în relații noi din motivele potrivite. 

 14. Dă o șansă oamenilor pe care îi întâlnești. 

 15. Intră în competiție cu ține însuți. 

 16. Bucură-te pentru victoriile celor din jur. 

 17. Caută părțile bune din situațiile dificile. 

 18. Iartă-te pe tine și pe ceilalți. 

 19. Ajută-i pe cei din jur. 

 20..Ascultă-ți vocea interioară. 

 21.  Fii atent la nivelul de stres resimțit și ia pauze. 

 22. Observă frumusețea momentelor mici. 

 23. Acceptă lucrurile care nu sunt perfecte. 

 24. Luptă pentru scopurile tale în fiecare zi. 

 25. Fii mai deschis în legătură cu sentimentele tale. 

 26. Asumă-ți responsabilitatea pentru propria viață. 

 27. Investește în relațiile importante pentru tine. 

 28. Concentrează-te asupra lucrurilor pe care le poți controla. 

 29. Concentrează-te asupra posibilității unor rezultate pozitive. 

 30. Observă cât de norocos ești în momentul de față. 

 Citește mai mult aici. 

Semne de depistare a autismului

Cercetătorii consideră că există anumite semne care pot da de bănuit că un copil chiar și mai mic de 4 luni ar putea suferi de autism. Depistarea precoce a unei tulburări din spectrul autist poate aduce o schimbare drastică în dezvoltarea ulterioară a copilului. Astfel, Centrele de Control și Prevenție a Bolilor menționează o serie de semne care indică nevoia unei evaluări de dezvoltare.

Astfel, pentru vârsta de 3 luni sunt menționate următoarele:

• ·         Nu răspunde la zgomote puternice
• ·         Nu urmărește cu ochii mișcarea unor obiecte
• ·         Nu apucă și nu ține obiecte
• ·         Nu zâmbește la oameni
• ·         Nu gângurește
• ·         Nu acordă atenție chipurilor noi

Pentru 7 luni:

• ·         Nu întoarce capul pentru a localiza cauza unor zgomote
• ·         Nu arată afecțiune
• ·         Nu râde, nu scoate sunete ascuțite
• ·         Nu se întinde după obiecte
• ·         Nu zâmbește pe cont propriu
• ·         Nu încearcă să atragă atenția prin acțiunile sale
• ·         Nu arată interes pentru jocuri

Pentru 12 luni:

• ·         Nu se târăște
• ·         Nu spune cuvinte
• ·         Nu folosește gesturi cum ar fi să facă cu mână sau să-și clatine capul
• ·         Nu arată către obiecte sau desene
• ·         Nu poate sta în picioare nici cu suport

La 24 luni:

• ·         Nu merge
• ·         Nu vorbește mai mult de 15 cuvinte
• ·         Nu folosește propoziții formate din două cuvinte
• ·     Nu pare să înțeleagă funcția unor obiecte comune din casă cum ar fi un telefon, o furculiță sau o lingură
• ·         Nu imită acțiuni sau cuvinte
• ·         Nu poate împinge o jucărie pe roți
• ·         Nu urmărește instrucțiuni simple.

 (Sursa)

Proiectul “World Well-Being”

În ultimii ani, rețeaua de socializare Facebook a cunoscut o răspândire extraordinară, din ce în ce mai multe persoane creându-și conturi și petrecând perioade semnificative de timp online. O întrebare răspândită este dacă profilul de Facebook al unui utilizator poate reflecta cu adevărat personalitatea acestuia. O echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania a încercat să răspundă la această întrebare, astfel luând naștere proiectul „World Well-Being”. În  cadrul proiectului, cercetătorii folosesc statusurile de pe Facebook pentru a descoperi elemente comune în cuvintele folosite de diferite grupuri distincte din punct de vedere al vârstei, genului sau trăsăturilor de personalitate.

Participanții la acest studiu au fost rugați să descarce o aplicație Facebook denumită „My Personality” care le cerea să completeze un test de personalitate și să își indice vârsta și genul. În plus, această aplicație le urmărea actualizările statusurilor de pe Facebook. Ulterior, printr-un proces denumit analiza diferențială a limbajului, au fost izolate cuvintele corelate cel mai frecvent cu o anumită vârstă, un anumit gen sau trăsătură de personalitate.

Până în momentul de față au fost publicate rezultat cu privire la introversiune/extraversiune, deschidere mentală,vârstă, satisfacția cu viața, etc.

Astfel, în timp ce persoanele introvertite tind să folosească cuvinte precum anime, manga, zombie, citit, depresie, online, zombie, etc., extroverții fac apel deseori la cuvinte precum petrecere, plajă, te iubesc, weekend, fotbal, cină, fete, băieți, etc.

În ceea ce privește deschiderea mentală, oamenii cu un scor ridicat în ceea ce privește acest aspect folosesc predominant cuvinte cum ar fi vise, univers, poezie, muzică, lumea, moarte, suflet, cărți, scris, societate în timp ce persoanele cu un scor scăzut folosesc deseori cuvinte greșite și fac multiple greșeli gramaticale.

Cu privire la vârstă, cercetătorii au descoperit că, în comparație cu un adolescent, este mult mai probabil ca o persoană de vârsta a treia să folosească cuvântul „plictisit” sau să se simtă „mândră”. Persoanele de 25 ani folosesc deseori cuvântul „beat”, în timp ce persoanele de 55 ani vorbesc despre „vin”.

Din punct de vedere al satisfacției cu viața, comunitățile fericite vorbesc adesea despre sport- fitness, Zumba, sala de gimnastică precum și despre voluntariat sau a dona bani în timp ce în comunitățile mai puțin satisfăcute cu nivelul lor de viață folosesc deseori cuvinte precum „plictisit” sau „obosit”.

Deși multe dintre rezultatele sunt predictibile, acestea au adus un plus de cunoaștere în ceea ce privește legăturile create între cine suntem, cum ne trăim viața și cuvintele pe care le utilizăm pentru a ne prezenta în fața lumii.

Personajele din jocurile video și comportamentul social

Modul în care o persoană se reprezintă în lumea virtuală a jocurilor video ar putea avea o influență asupra modului în care aceasta se comportă cu alte persoane în viața reală, conform unui studiu recent publicat în Psychological Science.

Rezultatele obținute de cercetători indică faptul că fie și numai 5 minute de joc de rol într-un mediu virtual, în care persoana ocupă poziția de erou sau de răufăcător poate conduce jucătorul la a recompensa sau la a pedepsi străini.

Mediile virtuale le oferă oamenilor posibilitatea de a a își asuma anumite identități și de a experimenta circumstanțe care le sunt inaccesibile în viața reală. Astfel, aceștia au acces la un mijloc de observație, imitație și modelare.

Participanții la acest studiu au fost distribuiți aleatoriu fie în rolul de erou (Superman), răufăcător (Voldemort) sau un rol neutru (un cerc). Ulterior, aceștia au fost rugați să guste și să aleagă dintre ciocolată sau sos chilli pentru a oferi unei alte persoane. Rezultatele au evidențiat faptul că participanții care jucaseră rolul lui Superman au ales mai des ciocolata, participanții care jucaseră rolul lui Voldemort au ales mai des sosul chilli.

Un aspect interesant relevat de asemenea de acest studiu este faptul că efectele produse de rolul asumat într-un joc nu este dependent de măsura în care participanții se identifică cu personajul lor. Astfel, participanții nu erau conștienți de influența pe care reprezentarea lor virtuală o are asupra răspunsurilor lor comportamentale.

În concluzie, deși preliminare, rezultatele pot avea implicații serioase pentru comportamentul social iar oamenii ar trebui să conștientizeze faptul că măștile virtuale pot produce efecte imitative puternice. 

(Sursa)

Fobii-acluofobia

Cunoscută și sub denumirile de ligofobie, mictofobie, nictofobie sau scotofobie, se referă la teama de întuneric și se manifestă printr-o anxietate crescută odată cu căderea înserării. Subiectul nu iese noaptea, evită să pătrundă în încăperi întunecate, dorește să aibă mereu lumină. Acesta asociază întunericul cu singurătatea și izolarea.
La copii apare datorită fricii de separare, de monștri imaginari, demoni sau alte ființe malefice. La adulți cauzele pot fi teama de hoți care operează noaptea, frica de a se pierde în întuneric.
Opusul acestei fobii este teama de lumină- fengofobia (fenogofobia, heliofobia).

(Sursa)